BUCURESTI Palatul Regal ( salile istorice)- Palatul Cesianu-Racovita- Muzeul Theodor Aman - Ateneul roman- Catedrala Patriarhala

ZIUA 1: PITESTI - BUCURESTI

Plecare din Pitesti, parcarea Muntenia, la ora 07:00 . Palatul Regal: Clădirea simbolizează centrul puterii monarhice în România și reprezintă principala reședință regală din București. Ea a fost folosită efectiv pentru găzduirea activităților oficiale ale Familiei Regale a României până la 24 august 1944, dată la care a fost bombardată și a rămas nelocuibilă până în momentul plecării Regelui Mihai în exilul său forțat. După abdicarea forțată a Regelui Mihai (produsă la 30 decembrie 1947), Palatul găzduiește Muzeul Național de Artă al României. Principalele spații și elemente arhitectonice interioare de o frumusete uluitoare ale Palatului pe care le vom vizita cu aceasta excursie sunt: Sala Tronului, situată la etajul I, Sufrageria Regală, situată la parter, Holul de Onoare, Scara Voievozilor. Palatul Cesianu-Racovita: O cladire cu o istorie fascinanta, palatul a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet, la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un celebru şi de succes avocat al vremii din Oltenia, devenit apoi deputat, descendent din familia haiducului Iancu Jianu. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviță (şi el descendent din familie de domnitori), fapt care a dus la numele dublu al palatului, Cesianu Racoviţă. După căsătorie, cuplul a făcut un voyage de nuntă în ţările din Vestul Europei şi s-a întors de acolo cu numeroase idei privind stilul de viaţă şi locuinţele nobiliare pe care a dorit să le aplice şi la noi. Se spune că proprietarul i-a spus arhitectului că vrea o casă mai frumoasă decât cea a familiei regale care era în apropiere, care să fie la înălţimea clădirilor nobiliare din Paris. “Dar ştiţi că aşa ceva vă va costa?”, a spus arhitectul. “Dar cine a întrebat cât costă?” a răspuns Cesianu. Şi într-adevăr, avocatul a acceptat toate materialele, finisajele şi decoraţiunile, toate venite din Occident. Se pare că şi mâna de lucru era adusă tot din afară. Stilul de viaţă era după modelul societății burgheze vieneze sau pariziene, aici organizându-se dineuri şi baluri cu invitați în ținute de gala. Stilul construcției este renascentist, Beaux Arts apărut în Franţa în epoca lui Napoleon al III-lea. Întâlnim la interior toate elementele de décor ale acestui stil: fresce, tapiserii, picturi murale, coloane, personaje din ipsos şi marmură, statuete, plafoane casetate, vitralii, lambriuri şi boiserii, candelabre, mozaicuri, covoare manuale, etc. Muzeul „Theodor Aman” funcționează de la deschiderea sa, în 1908, în locuința pictorului. Casa e o clădire neoclasică construită între 1868 și 1876, cu sculpturi de Karl Storck, și restaurată și consolidată între 2005 și 2010.Este prima casă-atelier de artist din România. De la planurile casei și decorația exterioară (realizată în colaborare cu sculptorul Karl Storck), la decorația interioară: pictura murală, vitralii, decorația pictată aplicată pe uși, stucatura tavanelor, lambriurile din atelier și mobilierul sculptat, toate sunt rezultatul viziunii lui Aman.Colecția muzeului este extrem de variată și deosebit de valoroasă, întrucât constă din lucrări, semnate Aman, în aproape toate genurile și tehnicile artei de șevalet, gravură, artă decorativă și diverse obiecte care i-au aparținut. Expuse în casa artistului alcătuiesc un tot unitar, conservă atmosfera de sfârșit de secol XIX și spațiul în care a trăit și creat primul pictor român modern. Catedrala patriarhala, Reședința patriarhală și Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de primă însemnătate al Bucureștilor, care datează de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o dată cu mănăstirea ctitorită în 1656 de voievodul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658). Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. Sfântul locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Catedrala și-a recăpătat forma inițială în urma restaurării realizate între 1960-1962 din inițiativa patriarhului Justinian Marina. E a fost construită după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, zidită de domnitorul Neagoe Basarab. Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, așezate într-o frumoasă racla de argint, au fost aduse în Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774. Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București, iar ziua sa de prăznuire, 27 octombrie, este, în fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credincioșilor din întreaga țară.