Zi spirituala in imprejurimile Bucurestiului

ZIUA 1: Mănăstirea Sămurcășești - Palatul Mogosoaia - Mănăstirea Cernica - Mănăstirea Pasărea

Plecare din Pitesti, parcarea Muntenia, la ora 08.00. Mănăstire unica cu trei altare, Mănăstirea Sămurcășești ( cu particele din moastele Sf. Ap. Andrei, Sf. Stefan, Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Silvestru) ctitorita la 1808 de vornicul Constantin Sămurcaș. In urma deteriorarii grave dupa cutremurul din 1835, Carol I va acorda manastirii o suma considerabila pentru reparare. Pictorul Nicolae Grigorescu solicita in 1870 pentru pictura bisericii 1000 de galbeni, suma ce ii este refuzata, biserica fiind pictata de Gheorghe Tatarescu pentru suma de 500 de galbeni. In vara anului 1944 in manastirea Sămurcășești a fost adusa racla cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, pentru a fi adapostita. In cimitirul manastirii sunt ingropate fiica lui Ion Heliade Radulescu si mama eroului Valter Maracineanu, acestea numarandu-se printre primele actrite de teatru din Romania. Palatul Mogosoaia a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc. După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu fiii săi, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea acestuia proprietatea de la Mogoșoaia a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului. În 1949, palatul a fost și el naționalizat. Până în 1957, clădirea a fost devastată și devalizată, colecțiile de artă fiind furate și dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977. În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică. Mănăstirea Cernica, veche vatra de spiritualitate, cultura si arta romaneasca, amplasata pe malului lacului Cernica, care inconjoara doua ostroave: ostrovul Sf. Ierarh Nicolae este ctitorie de la 1608 a vornicului Cernica Stirbei și ostrovul Sf. Gheorghe, ctitorie a Sf. Calinic de la Cernica. Venirea in manastire in 1781 a staretului Gheorghe, destoinic ucenic al Sf. Paisie Velicikovski de la Neamt, este al doilea certificat de nastere al manastirii. Pe ostrovul Sf. Gheorghe sunt casele staretului Gheorghe de la Cernica, a Sf. Ierarh Calinic, casa in care a locuit intre 1898-1910 poetul Tudor Arghezi. Pictura exterioara a incintei manastirii este realizata de parintele Sofian Boghiu si ucenicii sai. Biblioteca manastirii detine 20.000 de volume, printre care 1000 au valoare de patrimoniu. Aici gasim icoana facatoare de minuni a Sf. Nicolae. Mănăstirea Pasărea este ctitorita de Sf. Calinic de la Cernica, intre 1816-1828, fiind o manastire de maici, in care exista ateliere de croitorie si pictura. Aici se pastreaza particele de la Sf. Pantelimon, Sf. Mina, Sf. Mercurie si Icoanele facatoare de minuni a Maicii Domnului si a Mantuitorului ( Domnul luminat). Manastirea are sub supravegherea sa un camin de batrani.