Pe drumuri istorice Doljene Mănăstirea Călui – Ceramica de Oboga - Mănăstirea Brâncoveni

ZIUA 1: PITESTI

Plecare din Pitesti, parcarea Muntenia, la ora 08.00. Manastirea Calui se afla pe malul Oltetului, in apropiere de Craiova, nu departe de comuna Oboga, comuna renumita pentru ceramica ei populara. Dupa traditie, in acest loc in care a fost intemeiata manastirea, se spune ca Balan, calul lui Mihai Viteazu, a lovit cu copita in pamant si a tasnit apa. Asezamantul monahal, inconjurat de un puternic zid de caramida, caramida adusa de pe malul Oltetului si carata din mana in mana pe o distanta de un kilometru, a fost intemeiata intre anii 1516-1521, in timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), de catre banul Vlad si fratii sai, Dumitru si Balica. Manastirea Calui, poarta hramul Sfantul Nicolae, Interiorul pastreaza un ansamblu de picturi murale realizate de mesterul zugrav Mina intre anii 1593-1594. Icoana din dreapta altarului este facatoare de minuni. In felul ei, fiecare icoana este facatoare de minuni. Trebuie doar sa ne lasam purtati de puterea rugaciunii si de chemarea credintei. Vom descoperi ca Dumnezeu este in toate si ca doar El ne va arata calea cea buna, zice unul dintre parintii manastirii - parintele Maxim. Ceramica de Oboga. În Oboga se face atât ceramică smălțuită, cât și nesmălțuită. Se lucrează taiere (farfurii întinse), străchini, căni de apă, de vin, putine, cățuie, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea alimentelor, ploști, servicii de țuică și cafea, jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări zoomorfe și avimorfe, și chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice. În munca lor, meșterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiție veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucățică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiașul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încrețită marginea taierelor), pana de gâscă și paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), țâțarul (unealta cu care se face țâța la ulcioare). Pentru arderea ceramicii, în Oboga se utilizează un tip de cuptor cu vatra organizată ca o masă, având două guri de foc și marginile dinspre guri ale vetrei tăiate oblic. Manastirea Brancoveni este unul dintre reperele istorice ale judeţului Olt. Biserica cea Mare a manastirii este inchinata Adormirii Maicii Domnului. În incinta Mănăstirii Brâncoveni dăinuie însă şi „Biserica Mică”, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, ridicată în anul 1700 de Matei Basarab şi reclădită de Constantin Brâncoveanu. Pictura din bolniţă, lucrată în frescă într-un deosebit stil bizantin, este de o valoare inestimabilă şi încă se păstrează. La doar câţiva metri de Biserica Mică poate fi văzut Izvorul Tămăduirii, numit astfel după ce voievodul Matei Basarab ar fi scăpat de o cumplită boală de piele ce-l măcina de ani buni după ce s-a spălat în apa acestui izvor. După ce s-a însănătoşit în acest mod, voievodul a poruncit amenajarea corespunzătoare a locului pentru ca şi alţi credincioşi să se vindece. Şi acum locul este frumos împrejmuit şi nu puţini sunt cei care vin special la mănăstire doar pentru apa tămăduitoare a acestui izvor. Din Brancoveni se tragea Matei Basarab, caruia i se atribuie construirea bisericii mici a manastirii. Tot aici a fost inmormantata Stanca Brancoveanu, mama domnitorului Constantin Brancoveanu in amintirea careia s-a ridicat biserica mare. Sfantul domnitor Constantin Brancoveanu si-a petrecut aici vremea copilariei si a adolescentei