MOGOSOAIA SI MANASTIREA CALDARUSANI Palatul Mogosoaia si Manastirea Caldarusani
Va rugam sa alegeti o data de plecare pentru a vedea preturile.
Descriere
Destinatie: Romania
Pret: 110 lei /persoana
Grup minim 30 pers
Pentru grup minim 25 - 29 pers, suplimentul este de 15 lei/persoana
Servicii incluse:
- transport autocar
- ghid insotitor de grup din partea agentiei
Nu sunt incluse:
- intrarile la obiective turistice si ghizii acestora
Pentru primele trei banchete din autocar se taxeaza un supliment de 5 % din tariful excursiei.
NOTA:
Agentia isi rezerva dreptul de a face modificari in program, fara a afecta structura generala a acestuia. Forta majora absolva firma de orice obligatii. In cazul neconstituirii grupului minim, pretul se recalculeaza, excursia se reprogrameaza sau se anuleaza.
Destinatie: Romania
Pret: 110 lei /persoana
Grup minim 30 pers
Pentru grup minim 25 - 29 pers, suplimentul este de 15 lei/persoana
Servicii incluse:
- transport autocar
- ghid insotitor de grup din partea agentiei
Nu sunt incluse:
- intrarile la obiective turistice si ghizii acestora
Pentru primele trei banchete din autocar se taxeaza un supliment de 5 % din tariful excursiei.
NOTA:
Agentia isi rezerva dreptul de a face modificari in program, fara a afecta structura generala a acestuia. Forta majora absolva firma de orice obligatii. In cazul neconstituirii grupului minim, pretul se recalculeaza, excursia se reprogrameaza sau se anuleaza.
Itinerariu
ZIUA 1: Palatul Mogosoaia si Manastirea Caldarusani
Plecare din Pitesti, parcarea Muntenia, la ora 08:00.
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681. După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu fiii săi, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea. Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, proprietatea de la Mogoșoaia a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, încheiată în 1826, a trecut în familia acestuia. Palatul a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.
Mănăstirea Căldărușani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură bisericească din Țara Românească. Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisă de Casian Monahul, mănăstirea a fost ctitorită în 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș. Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653, următoarea descriere a mănăstirii: „Este înconjurată de o apă fără sfârșit și fără fund, are hramul Sf. Dumitru și se numește Căldărușani...” Numele mănăstirii provine de la configurația locului, care are aspectul unei căldări.
ZIUA 1: Palatul Mogosoaia si Manastirea Caldarusani
Plecare din Pitesti, parcarea Muntenia, la ora 08:00.
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681. După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu fiii săi, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea. Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse partea rușilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, proprietatea de la Mogoșoaia a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, încheiată în 1826, a trecut în familia acestuia. Palatul a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.
Mănăstirea Căldărușani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură bisericească din Țara Românească. Conform cu prima sa istoriografie (1870), scrisă de Casian Monahul, mănăstirea a fost ctitorită în 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș. Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Țările Române, face, în 1653, următoarea descriere a mănăstirii: „Este înconjurată de o apă fără sfârșit și fără fund, are hramul Sf. Dumitru și se numește Căldărușani...” Numele mănăstirii provine de la configurația locului, care are aspectul unei căldări.